parklet/ loc de tihnă

Parklet-urile sunt o invenție recentă, venită pe filieră nord-americană, ce au rezultat dintr-o întrebare: un loc de parcare poate fi și altceva? Cel mai des, în oraș, locul de parcare este o suprafață de minim 12.5 mp de domeniu public ce iese însă din circuitul pietonal sau carosabil, fiind rezervat, fie că este sau nu ocupat, unui vehicul. De aici și întrebarea: în loc de autoturism, spațiul de parcare poate fi ocupat sau folosit și de altceva/ altcineva? Poate fi închiriat cu ora pentru alte activități? Poate fi mobilat cu scaune, mese, ghivece, standuri comerciale, pubele, corturi electorale sau cabine de paznici? Toate cele de mai sus sunt obișnuite ocupante ale trotuarului, dar conform legislației în vigoare, nu doar la noi, nu au temei legal să ocupe carosabilul.

Prin urmare, am cumpărat, înmatriculat și mobilat trei remorci, care sunt acum parcate legal, cu abonament, ca recuperări ale domeniului public, și care prin design și poziționare îl transformă în spații de socializare, joacă, lucru în aer liber, expoziții temporare. Este o declarație experimentală ușor ironică: trebuie să ne parcăm spațiul public și pietonal, pentru a ni-l recupera.

Experiment realizat împreună cu ARCEN, în timpul Străzi deschise, cu sprijinul CEC Bank. Articol în Cartierul Creativ aici. Fotografii Octav Ganea, Matei Niculescu.

Share Project :